Cat crestem in greutate in sarcina?
Institutul de Medicina SUA a facut inca din 1990 recomandari privind cresterea in greutate in sarcina preluate ulterior si de Academia Americana de Pediatrie si de Colegiul American Obstetrica-Ginecologie.
Calculul numarului de Kg ce poate fi acumulat in timpul sarcinii cu un singur fat se bazeaza pe IMC-ul (BMI) dinaintea sarcinii dupa cu urmeza:
- la femeile subponderale BMI<19,8 cresterea ingreutate trebuie sa fie intre 12.5–18 Kg
- la femeile normoponderale cu BMI intre 19.8 si 26 cresterea ingreutate trebuie sa fie intre 11–16 Kg
- la femeile supraponderale cu BMI intre 26 si 29 cresterea ingreutate trebuie sa fie intre 7–11.5 Kg
- la femeile obeze cu BMI > 29 cresterea ingreutate trebuie sa fie intre mai mica de 7 Kg
Daca in trecut malnutritia era o mare problema si se tindea catre cifra superioara pentru cresterea in greutate acum se tinde catre cifra inferioara deoarece 46 % din femei iau mai mult in greutate decat este permis (Catalano, 2007).
Cresterea ideala in greutate pentru sarcinile cu gemeni este de 16-20 kg sau cu 4-7 kg mai mult pentru fiecare copil in plus fata de sarcina unica.
Cate calorii consumam?
In timpul sarcinii numarul de calorii este important pentru mentinerea unei greutati sanatoase si normale dar de asemenea important este si valoarea nutritiva a alimentelor.
Aportul caloric trebuie sa creasca in sarcina in medie doar cu 100-300 kcal. In functie de fiecare femeie poate fi calculat multiplicand numarul de kg cu 35kcal si adaugand 300 kcal (pentru femei normoponderale).
Doze zilnice recomandate
Va prezentam dozele zilnice recomandate de catre Comisia de Alimentatie si Nutritie a Institutului de Medicina (2008):
Tabel: Dozele Zilnice Recomandate de catre Comisia de Alimentatie si Nutritie a Institutului de Medicina (2008)

Nu toate vitaminele prenatale sunt la fel, unele pot duce la un exces de elemente, care pot fi potential toxice precum : fierul, zinc, seleniu si vitaminele A, B6, C, D. Atentie mare mai ales la vitamina A care in cantitati mai mari de 10.000 UI poate fi teratogenica.
In general dozele zilnice de vitamine si minerale nu trebuie sa depasesca dublul cantitatilor din Tabel.
In general o dieta echilibrata care asigura un necesar proteic si caloric adecvat nu necesita suplimentare de vitamine si minerale cu exceptia fierului si acidului folic!
VITAMINE
Acidul folic:
Deaorece dieta nu poate asigura necesarul de acid folic in sarcina si in perioada preconceptionala suplimentarea lui este absolut necesara. In perioada preconceptionala si in primul trimestru de sarcina o doza de minim 400 mg pana la 800-1000 mg reduce semnificativ riscul aparitiei de defecte de tub neural.
Doza este crescuta pana la 4g in cazul femeilor cu hemoglobinopatii, mutatii MTHFR, femeilor cu medicatie anticonvulsiva sau celor cu un copil cu defect de tub neural!
Riscul de 2-5 % de recurenta al defectelor de tub neural la femeile cu un copil ce prezinta aceasta problema este redus prin suplimentarea de acid folic cu pana la 70 %.
De asemenea la cazurile speciale mentionate mai sunt este indicata si suplimentarea Vitamine B12.
Vitamin B12:
Desi rolul Vitamine B12 in sarcina este inca in discutii nivelul scazut inainte de sarcina pare sa creasca riscul de defecte de tub neural. (Molloy and co-workers, 2009; Thompson and colleagues, 2009).
Nivelul plasmatic al vitaminei B12 scade in sarcina. Avand in vedere ca sursa principala de vitamina B12 este mancarea de origine animala, problemele cele mai mari apar la femeile vegetariene in timpul sarcinii si alaptarii care pot da nastere unui copil cu deficieta de Vitamina B12. Suplimentarea in acest caz este obligatorie.
Vitamin B6—Pyridoxine:
Studiile clinice nu au dovedit beneficii ale suplimentarii cu Vitamina B6 , dar se recomanda adiministrarea unei doze de 2mg in cazul femeilor consumatoare de droguri si femeilor cu sarcini multiple. Boskovic and associates, 2003 si Staroselsky and associates, 2007 au descoperit ca vitamina B6 asociata cu antihistaminicul Doxilamina poate fi folositoare in cazurile de greata si voma.
Vitamina D:
Suplimentarea Vitaminei D este indicata in sarcina mai ales la femeile din zone nordice si la cele peste 35 ani.Vitamina D faciliteaza absorbtia calciului.
Vitamina A:
Colegiul American Obstetrica-Ginecologie nu recomanta suplimentarea de rutina a vitaminei A in sarcina deoarece este asociata cu malformatii fetale la doze mari (10000-50000 UI). Aceste malformatii sunt similare cu cele produse de isotretinoin, un produs derivat din Vitamina A. In cazul Beta-carotenului, precursorul of vitaminei A gasit in legume si fructe nu s-au demostrat efecte toxice.
Multe tari in curs de dezvoltare populatia are deficit de vitamina A (mai putin de 20g/dl retinol in sange) care se asociaza cu un risc crescut de amenie si nastere prematura.
MINERALE
Fierul:
In a doua jumatate a sarcinii suplimentarea cu fier este necesara deoarece nevoile de fier sunt mari si majoritatea femeilor nu au depozite de fier suficiente si nici un aport de fier care sa satisfaca necesarul!
De aceea Academia Americana de Pediatrie si de Colegiul American Obstetrica-Ginecologie insusind recomandarea Academiei Nationale de Stiinte, SUA recomanda suplimentarea fierului cu cel putin 30 mg de sulfat, glutamat, fumarate feros zilnic in timpul sarcinii si alaptarii.
Doza poate fi crescuta la femeia cu anemia feripriva, in sarcina multipla, la femeia care incepe administrarea de fier tarziu pana la 60-100 mg. Administrarea suplimentara de zinc (15 mg) si cupru (2 mg) poate fi necesara deoarece fierul inhiba absorbtia lor.
Suplimentarea cu fier nu este necesara in primul trimestru si neadministrarea lui in aceasta perioada este benefica prin neagravarea starilor de greata si voma.
Fierul se recomanda a fi administrat pe stomacul gol sau seara la culcare pentru evitarea reactiilor gastrointestinale. Fierul se absoarbe cel mai bine cu un pH acid de aceea femeilor care iau inhibitori de pompa de protoni sau antagonisti ai receptorilor H2 li se recomanda administrarea fierului cu suc de citrice.
Calciul:
Suplimentarea cu calciu nu este necesara la femeia gravida ce are o dieta diversificata care include produse lactate. Necesarul de calciu pentru depozitele fetale la sfarsitul sarcinii reprezinta aproximativ 2.5 % din tot calciul matern, majoritatea prezent in oase ce poate fi rapid mobilizat pentru a asigura necesarul. Folosirea calciului supliment pentru prevenirea preeclamsiei nu s-a dovedit eficace.
Calciu nu este recomandat de rutina in sarcina, dar poate fi suplimentat in cazurile in care nivelul calcemiei este foarte scazut.
Zinc:
Deficienta de zinc este teratogenica la oameni. Ea poate cauza lipsa poftei de mancare, crestere suboptimala, vindecare dificila a ranilor si dwarfism (statura mica <147 cm la adulti) si hipogonadism. De asemenea poate cauza acrodermatita enteropatica. O boala de piele datorata deficientei congenitale de zinc.
Nivelele zincului din lichidul amniotic se coreleaza cu activitatea antimicrobiana, sugerand un rol de protectie impotriva infectiilor intrauterine.
Desi nu s-a stabilit inca doza ideala pentru suplimentarea zincului in sarcina doza recomandata este de 15-20 mg/zi.
Iodul:
Gusa endemica este o boala datorata deficitului de iod alimentar ce se manifesta prin hipotiroidie clinica sau subclinica (fara simptome). Studii au demonstrat o legatura intre hipotiroidia materna chiar si subclinica, datorata deficitului de iod si deficite neurologice ale fatului, cea mai severa forma fiind cea de hipotiroidism congenital (cretinism).
Folosirea sarii iodate si o produselor iodate de panificatie este recomandata in sarcina si a scazut semnificativ aparitia cretinismului congenital.
Ce mancam?
Alimentatia din timpul sarcinii nu difera de o alimentatie echilibrata, moderata si sanatoasa la o femeie negravida.
O alimentatie echilibrata trebuie sa insumese numarul de calorii necesare sa fie impartita in 5 mese pe zi si sa fie diversificata astfel sa asigure tot necesarul de proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine si minerale necesare pastrarii unei bune stari de sanatate si energie a mamei cat si dezvoltarii armonioase a fatului. Nu exista alimente perfecte sau alimentatie perfecta pentru asigurarea tuturor nutrientilor necesari mamei si fatului.
Secretul consta in alegerea alimentelor sanatoase, distribuirea lor pe tot parcursul zile si bineinteles evitarea celor care nu aduc o cantitate mare de nutrienti ci numai calorii, de exemplu dulciurile. Asta nu inseamna ca gravida nu se mai poate bucura de o prajitura preferata; trebuie doar sa o consume ocazional si nu in defavoarea alimentelor care ii asigura nutrientii necesari.
Ca sa va ajutam in alegerea alimentelor si sa va indrumam am realizat pentru dumneavoastra Ghidul Piramidal al Alimentelor adaptat si combinat dupa cele realizate de catre American Dietetic Association si U.S. Department of Agriculture care plaseaza alimentele intr-o piramida specificand numarul de portii necesare zilnice recomandate si ce insemna o portie.
Speram sa va ajute in planificarea meselor si gustarilor pe parcursul sarcinii, alaptarii dar si dupa.
De asemenea sa nu uitam ca gravida are nevoie de un aport zilnic de 2-3 l de lichide.

Probabil ca doriti sa stiti despre consumul de:
Fumat de tigari
Fumatul in timpul sarcinii este foarte daunator in sarcina. Monoxidul de carbon si nicotina din tigari cresc niverul fetal de carboxihemoglobina inducand hipoxia, scad fluxul sangvin utero-placentar si au efecte toxice directe. Nicotina traverseaza foarte usor plancenta, nivelul ei fiind chiar mai crescut la fat decat la mama.
Printre efectele negative ale fumatului s-au constatat : de doua ori risc crescut de placenta praevia, decolare de placenta, rupere prematura a membranelor, cu 30 % risc mai crescut de nastere prematura si de a avea greutatea mai mica cu 300-400 grame, si de trei ori risc mai mare de a duferi de sindromul mortii subite al nou-nascutului.
Avand in vedere aceste riscuri mama ar trebui consiliata si ajutata sa renunte la fumat inca din perioada preconceptionala.
Cafea
Din studiile efectuate nu s-au dovedit efecte teratogene ale consumului moderat de cafea, doar dozele foarte mari administrate la animale de laborator au evidentiat anumite efecte teratogene.
American Dietetic Association recomanda ca doza zilnica sa nu depaseasca 300 mg.
Consumul de alcool in sarcina este total interzis. Etanolul are un efect teratogen crescut si cauzeaza aparitia Sindromului Alcoolic Fetal ce se caracterizeaza prin deficiente de crestere, amonalii faciale si disfunctii ale sistemului nervos central (deficite de invatare, memorie, atentiei, comunicare
Droguri
Consumul de droguri ca heroina, cocaina, amfetamine, barbiturice, marihuana are efecte negative asupra fatului si este de asemenea interzis in sarcina.
Marihuana, ca si fumatul de tigarete, scade nivelul de oxigen la nivelul placentei si se asociaza cu retard de cretere, greutate mica la nastere, sevraj imediat dupa nastere si probleme de comportanment (deficit de atentie si impulsivitate).
Consumul de cocaina si/sau amfetamine este legat de retardul de crestere, ruperea prematura a membranelor, nasterea prematura si avortul spontan. De asemenea se asociaza cu sevrajul bebelusului, infarctul cerebral, scoruri mai mici la testele de inteligenta, deficite de atentie si posibile defecte congenitale.
Fructe si peste de mare
Consumul de fructe de mare si peste de mare trebuie limitat in sarcina deoarece continutul acestora in mercur este ridicat. Mercurul este teratogenic la fat si copil.
De evitat: carnea de rechin, pestele spada, Tilefish (Malacanthidae) si macroul care au un constinut crescut in mercur.
In caz de consum ocazional se recomanda tonul, somonul si creveti conservati.
Ceaiuri sau suplimente din plante sau alte remedii homeopate
Multe dintre gravide consuma ceaiuri din plante sau alte suplimente din plante fara sa-si dea seama ca pot dauna sarcinii. Foarte putine studii s-au facut pentru a se demonstra, daca acestea sunt sigure in sarcina. De asemenea, ca si despre multe medicamente, despre multe plante se cunoaste doar efectul pozitiv, gravida negandindu-se si la efectele negative mai putin cunoscute sau subliniate “in popor”.
Academia Americana de Pediatrie cat si American Dietetic Association recomanda limitarea consumului de ceai de plante si in cazul consumului folosirea ceaiului filtrat din pliculete.
Important de retinut pentru dumneavoastra este: daca doriti sa consumati ceai sau alte remedii din plante intrebati medicul inainte!!!
Situatii particulare
Gravidele cu dieta vegetariana
Gravidele care au o dieta stricta vegetariana trebuie sa li se suplimenteze fierul, zincul si vitamina B12 si se li se recomanda o dieta cu vegetale bogate in proteine pentru a asigura amino-acizii necesari dezvoltarii fatului.
La gravidele lactovegetariene nu sunt deficiente nutritionale decat poate la fier si zinc ce trebuie suplimentat.
Gravidele ce sufera de anorexie, bulimie sau isi restrictioneaza consumul de alimente
Dietele pentru slabit in sarcina nu sunt recomandate si pot duce la probleme de crestere fetala.
Femeile ce sufera de anorexie nervoasa isi pot pune sarcina si fatul in pericol de aceea o supraveghere stricta si consiliere psihologica este necesara.
La gravidele cu bulimie pot exista dezechilibre hidroelectrolitice cat si deficite de minerale. Si acestora le este recomandata consilierea psihologica.
Sindromul Pica
Aceasta este o tulburare de alimentatie care este caracterizata de dorinta ciudata a individului de a consuma substante necomestibile (de genul clei, gel, creta, fecale, lemn, plastic etc) sau un apetit straniu pentru alimente brute nepreparate care devin ulterior ingrediente (precum cartofi cruzi, faina, ulei, cuburi de gheata). Cu toate ca este recunoscuta in sarcina, nu este specifica sarcinii si cauza, cat si efectele, nu sunt inca bine intelese. De obicei la femeia gravida cu alimentatie echilibrata si adecvata nu cauzeaza probleme deosebite dar s-a constatat ca daca ingestia acestor „alimente” poate determina aparitia sau agravarea deficientei de fier.
Fenilcetonuria
Fenilcetonuria este o boala genetica in care lipseste enzima fenilalaninhidroxilaza sau are un nivel foarte scazut in sange. Aceasta enzima este necesara pentru convertirea fenilalaninei, un aminoacid din alimente, in alt aminoacid numit tirozina. Daca fenilcetonuria nu se trateaza imediat dupa nastere fenilalanina se acumuleaza in sange si in tesutul cerebral ducand la retard psihic si afectarea sistemului nervos central. De aceea toate gravidele trebuie intrebate daca au avut o dieta speciala cand erau copii.
Aceasta boala nu se mosteneste dar fatul poate fi afectat daca mama nu are o dieta restrictionata si are nivele crescute in sange de fenilalanina. Aceasta traverseaza placenta si poate afecta organele fetale in speciala tesuturile neuronale si cardiace ducand la microcefalie, anomalii neurologice si defecte cardiace.
Riscul de malformatii fetale poate si scazut semnificativ cu o dieta corespunzatoare, cu aport scazut de proteine, atat inainte cat si in timpul sarcinii.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat in sarcina este impartit in doua categorii: diabetul zaharat preconceptional (prezent inainte de aparitia sarcinii) si diabetul gestational (descoperit in sarcina).
Diabetul este asociat cu multiple efecte negative asupra fatului ca: macrosomia (greutate > 4500g la nastere), moartea intrauterina a fatului, traumatisme obstetricale datorate mariimi fatului, hidramniosul (lichis amniotic in exces). Aceste efecte negative pot fi semnificatic diminuate prin consilierea si monitorizarea nivelelor glicemiei.
The American Diabetes Association (ADA) a recomandat in 2000 consilierea gravidelor cu diabet de catre un medic nutritionist cu realizarea unei diete personalizate in functie de inaltimea si greutatea preconceptionla la femeile normoponderale, cu un aport caloric de 30kcal/kg/zi. La femeile obeze s-a sugerat scaderea aportului caloric cu 30 % cu monitorizarea saptamanala a cetonuriei, deoarece aceasta a fost legata de probleme de dezvoltare psihomotorie a copilului.
Terapia cu insulina este recomandata celor la care nu se pot controla nivelurile de glucoza la < 95 mg/dl a jeun sau < 120 mg/dl la 2 ore postprandial. (American College of Obstetricians and Gynecologists, 2001).
Gravide care au suferit operatii bariatrice
Femeile care au suferit operatii de by-pass gastric au risc crescut de a dezvolta deficiente nutritionale. Suplimentare cu calciu si fier este absolut necesara tinand cont de faptul ca absorbtia calciului se face in mediu acid, fiind necesara administrarea concomitenta a unui acid ca acidul citric sau vitamina D.
De asemenea absorbtia vitaminei B12 se face in mediu acid si prin legarea in stomac de un factor intrisec. Fara suplimentare parenterala de vit B12 deficienta este severa la aceste femei si este asociata cu anomalii fetale, avort spontan si insuficienta dezvoltarii la copil. Se recomanda testarea nivelului de vitamina B12 la prima vizita si suplimentarea cu 500mcg/zi.
Trebuie monitorizat si consumul de proteine deoarece aceste gravide pot manca doar portii foarte mici si trebuie sa se asigure necesarul dezvoltarii fatului.
sursa foto: unsplash.com