Apariţia ciclurilor menstruale ovulatorii previzibile, regulate, periodice şi spontane este reglată de interacţiuni complexe ale axei hipotalamice – pituitare, ovarelor şi aparatului genital. Durata medie a ciclului la femeile de vârstă reproductivă este de aproximativ 28 zile, cu o întindere de la 25 la 32 zile. Succesiunea evenimentelor hormonale care duc la ovulaţie dictează ciclul menstrual. Schimbările ciclice din histologia endometrială reapar în mod constant în timpul fiecărui ciclu ovarian ovulator.
În ovarul uman se găsesc 2 milioane de ovocite la naştere şi aproximativ 400.000 foliculi sunt prezenţi la începutul pubertăţii (Baker, 1963). Foliculii care rămân sunt epuizaţi la o rată de aproximativ 1000 foliculi pe lună până la vârsta de 35 ani, când această rată creşte (Faddy şi colegii, 1992). Numai 400 de foliculi sunt ovulaţi în mod normal la femeia de vârstă reproductivă. Prin urmare, mai mult de 99.9 procente de foliculi sunt supuşi procesului degenerativ cunoscut sub numele de atrezie printr-un proces de moarte a celulelor denumit apoptoză (Gougeon, 1996; Hsueh şi colegii, 1994; Kaipia şi Hsueh, 1997).
În timpul fazei foliculare prin influenţa apariţiei hormonului ce stimulează foliculii (FSH) în primele zile ale ciclului, puţini foliculi ovarieni sunt stimulaţi.[3] Sub influenţa mai multor hormoni, toţi aceşti foliculi în afară de unul singur se vor opri din creştere, în timp ce un folicul dominant în ovar va continua să se maturizeze. Foliculul care caută să ajungă la maturitate este numit folicul terţiar, sau Graafian, şi formează ovulul.[3]
În timp ce se maturizează, foliculii secretă cantităţi mari de estradiol, un estrogen. Estrogenii încep formarea unui nou strat de endometru în uter, identificat din punct de vedere histologic ca endometrul proliferativ. În urma producerii unei cantităţi mici de estrogen, creşte nivelul de hormon luteinizant (LH). Creşterea nivelului LH are loc cu 10 – 12 ore înainte de ovulaţie şi declanşează eliberarea oului matur din folicul.
Aceasta este ovulaţia.
O dată ovulat, oul este ridicat de unul din tuburile falopiene şi începe să călătorească către uter parcurgând tubul falopian. Ovulul trăieşte 12-24 ore sau chiar mai puţin şi sperma trăieşte până la 5 zile, de obicei 48-72 ore.
Unirea oului cu sperma la fertilizare reprezintă unul din cele mai importante procese din biologie. Fertilizarea are loc în tubul falopian şi, în opinia generală, fertilizarea ovulului trebuie să se petreacă cu câteva ore şi nu mai mult înainte de ziua de după ovulaţie.
După ovulaţie, corpus luteum se dezvoltă din rămăşitele folicului dominant sau Graafian într-unproces denumit luteinizare. Ruptura foliculului iniţiază o serie de schimbări morfologice şi chimice ce duc la transformarea în corpus luteum (Browning, 1973). Cospus lutem are o capacitate crescută de a produce progesteron.
Dacă se produce fertilizarea, implantarea embrionului în peretele uterin este o trăsătură comună tuturor mamiferelor şi la oameni se petrece la şase sau şapte zile după fertilizare.
Corpus luteum uman este un organ endocrin tranzitoriu care, în absenţa sarcinii, va regresa rapid în 9 – 11 zile de la ovulaţie. Mecanismele ce controlează luteoliza corpului corpus luteum rămân neclare. Dacă producerea de către corpus luteum de progesteron are loc în urma luteolizei, vor fi iniţiate evenimentele ce duc la apariţia menstruaţiei.
Zilele fertile
Perioada cea mai fertilă (perioada cu probabilitatea cea mai mare de a rămâne însărcinată în urma actului sexual) acoperă a 5-a zi înainte de ovulaţie şi prima zi după ovulaţie.[24] Într-un ciclu în medie de 28 zile cu faza luteală în a 14-a zi, aceasta corespunde zilelor 10-15 din ciclul menstrual. (prima zi a ciclulu menstrual este prima zi a sângerării). Cu toate acestea, puţine cicluri au exact această medie. Aşadar, femeile îşi pot căuta semnele ovulaţiei pentru a-şi determina zilele fertile.
Semnele ovulaţiei
Este bine ştiut că dacă aveţi contact sexual în zilele apropiate ovulaţiei şansele de a rămâne însărcinată sunt cele mai mari.
Prima zi a cicului menstrual al femeii este a 14-a zi după ovulaţie. Numărul de zile dintre ovulaţie şi începutul următorului ciclu menstrual este destul de consecvent la toate femeile. Cu toate acestea, situaţia inversă nu este adevărată. Numărul de zile dintre începutul ciclului menstrual şi următoarea ovulaţie variază puţin la femei. Variază chiar de la lună la lună la aceeaşi femeie. Durata medie a ciclului menstrual la femei de vârstâ reproductivă este de aproximativ 28 zile, cu o întindere de 25 până la 32 zile şi majoritatea femeilor ovulează oriunde între ziua a 11-a şi 21-a a ciclului menstrual, începând din prima zi a LMP.
De exemplu, dacă o femeie are un ciclu menstrual perfect de 30 zile, va ovula în ziua a 16-a (30-14=16). Ziua 1 este prima zi a următorului ciclu menstrual.
Vezi calculator ovulatie.
Femeile care nu au ciclu menstrual frecvent sau au cicluri menstruale foarte variate vor obţine informaţii putine numărând zilele.
Temperatura corporală bazală
Unul din modurile în care o femeie poate afla dacă ovulează este să-şi verifice regulat temperatura corporală bazală. Verificarea temperaturii corporale bazale măsoară o schimbare a temperaturii care are loc după ovulaţie, aşdar nu se poate anticipa când are loc ovulaţia într-un ciclu menstrual. Dar, verificând câteva cicluri din urmă testul temperaturii poate indica un model din care ovulaţia poate fi anticipată.
Cel mai bun mod de verificare şi monitorizare a temperaturii corporale bazale este cu ajutorul unui grafic. Acesta asigură o bună bază vizuală pentru determinarea ovulaţiei:
- Asiguraţi-vă că prima zi din grafic este prima zi a menstruaţiei
- În fiecare dimineaţă, înainte să vă ridicaţi din pat sau să mergeţi la baie, luaţi-vă temperatura. Trebuie să folosiţi acelaşi termometru de fiecare dată.
- Notaţi orice lipsă de somn, alcool consumat, febră, boală sau stres emoţional. Este de asemenea util să descrieţi orice mucus sau secretie.
La femei, ovulaţia va face temperatura corporală bazală să crească cu 0.3 şi 0.9 °C (0.5 şi 1.6 °F) ce durează aproximativ până la următoarea menstruaţie. În ziua ovulaţiei va fi o mică scădere a temperaturii. În următoarele două zile temperatura va creşte progresiv. Temperatura din faza post-ovulatorie rămâne la acest nou nivel mai ridicat până la apariţia menstruaţiei când revine la normal şi începe un nou ciclu. Din nou, această modalitate este utilă numai atunci când femeia verifică mai multe cicluri menstruale şi (dacă sunt regulate) va putea determina perioada ovulaţiei.
Monitorizarea mucusului cervical
O altă metodă de determinare a momentului când are loc ovulaţia este testul mucusului cervical. Această metodă nu cere analiza câtorva cicluri menstruale din urmă. Se bazează pe examinarea mucusului care este secretat în mod normal de colul uterin pentru a determina când are femeia ciclu menstrual. Consistenţa se modifică în timpul ciclului datorită fluctuaţiilor hormonale.
Cheia acestui test este că femeia trebuie să ia puţin din secreţiile sale mucoase cervicale (din buzele externe ale organelor genitale externe) şi s-o strângă între două degete (degetul mare şi arătătorul) pentru a testa consistenţa.
Apariţia mucusului şi a durerei vulvare sunt în general descrise împreună ca două moduri de observare a aceluiaşi semn. Mucusul cervical este produs de colul uterin, care separă uterul de canalul vaginal. Mucusul cervical fertil susţine viaţa spermei scăzând aciditatea vaginului şi ajută de asemenea la ghidarea spermei prin colul uterin şi în uter.
Producerea de mucus cerival fertil se datorează aceluiaşi hormon (estrogen) care pregăteşte corpul femeii pentru ovulaţie. Observându-şi mucusul cervical şi acordând atenţie senzaţiei percepute când trece prin vulvă, o femeie poate detecta momentul când corpul său se pregăteşte pentru ovulaţie şi, de asemenea, când a trecut ovulaţia. Atunci când are loc ovulaţia, producerea de estrogen scade uşor şi cea a progesteronului începe să crească. Acest lucru cauzează o modificare distinctă în cantitatea şi calitatea mucusului observat la vulvă.
Înainte de ovulaţie (slabe şanse de a rămâne însărcinată):
În primele câteva zile de după menstruaţie secretia este puţină sau chiar deloc. Femeia simte uscăciune în jurul vulvei. În acest timp, de obicei nu poate concepe.
Aproximativ la ovulaţie (şanse de a rămâne însărcinată):
Prima secretie care apare trebuie să fie umedă sau cleioasă şi de culoare alb sau crem. La testul cu degetele, mucusul trebuie să se rupă cu uşurinţă. Poate să-şi întindă degetele aproximativ 1 cm până să se rupă. În această perioadă de tranziţie, mai întâi mucusul devine tulbure şi uşor flexibil la testul cu degetele (aceasta înseamnă că tot se rupe înainte ca degetele să se întindă de tot). Pe măsură ce trece timpul, mucusul apare în cantitate mai mare.
Chiar la ovulaţie (mari şanse de a rămâne însărcinată):
În acest stadiu, mucusul seamănă cu albuşul de ou. Este mai subţire, mai limpede şi mai abundent în acest punct al ciclului. Testul cu degetele va permite mucusului să se întindă destul de mult (câţiva centimetri) înainte să se rupă (dacă ajunge să se rupă).
Cantitatea acestui mucus subţire va creşte în mod constant până ce secreţia femeii atinge un vârf, numit ‘vârful mucusului’. Aceasta este ultima zi a acestei perioade în care şansele de concepere sunt mari. Are mare legătură cu ovulaţia.
Adesea se recunoaşte numai retrospectiv. În această fază, sperma are şanse mai mari de supravieţuire. Poate supravieţui în mucusul cervical până la 72 ore, o perioadă mult mai mare decât în restul ciclului.
După ovulaţie (slabe şanse de a rămâne însărcinată):
După ovulaţie, are loc o schimbare însemnată în aparenţa mucusului. Revine în forma cleioasă (nu se întinde la testul cu degetele) şi apare din nou senzaţia de uscăciune a vulvei.
Un avertisment pentru acest test este că sperma poate fi confundată cu secreţiile mucoase şi femeia ar putea greşi în presupuneri. De asemenea, infecţiiile vaginale, medicamentele şi contracepţia pot altera condiţiile şi trebuie luate în considerare la examinarea secreţiilor vaginale.
Mucusul se poate repara uşor după rupere (ca şi cum urmează să se uşureze) sau după exerciţii fizice.
Poziţia şi senzaţia simţită în colul uterin
În prezenţa mucusului cervical, poziţia şi senzaţia simţită în colul uterin vor trece prin mai multe schimbări importante în timpul ciclului menstrual. Puteţi detecta aceste schimbări prin simpla autoexaminare. Introduceţi două degete curate în vagin. Împingeţi-le până ajungeţi la col.
Colul este parte din corpul femeii care uneşte vaginul cu uterul.
Colul uterin îşi schimbă poziţia ca răspuns la aceiaşi hormoni ce cauzează producerea de mucus cervical şi uscarea. Atunci când o femeie este în faza infertilă a ciclului, colul uterin este redus în canalul vaginal; se va simţi tare la atingere (asemeni vârfului nasului unei persoane); şi osul – deschiderea colului uterin – va fi relativ mic, sau ‘închis’. Atunci când o femeie devine mai fertilă, colul uterin se va ridica mai mult în canalul vaginal; va fi mai moale la atingere (asemeni buzelor unei persoane); iar osul va fi mai deschis. După ovulaţie, colul uterin va reveni în poziţia sa infertilă.
Desigur, toţi aceşti termeni descriptivi sunt relativi şi este necesar să vă monitorizaţi poziţia, textura şi deschiderea colului uterin de-a lungul întregului ciclu menstrual. Notând zilnic observaţiile cu privire la graficul fertilităţii, veţi putea scoate la iveală modele unice ale acestor caracteristici descriptive. De asemenea, veţi putea determina modul în care modelele unui semn unic de fertilitate (poziţia colului uterin) are corespondenţă şi sunt paralele temporal cu alte semne de fertilitate (de ex. mucusul cervical, rezultatele testului ovulaţiei).
Libidoul crescut
Aproape de momentul ovulaţiei este posibil să aveţi libidoul crescut şi o mai mare dorinţă de sex. Acest lucru se înţelege, având în vedere că organimsul se pregăteşte singur pentru sarcină; este logic să simţiţi o explozie a libidoului în această perioadă a lunii.
Sensibilitatea sânilor
După ce ovulaţi, progesteronul este secretat de corpus luteum. Această creştere a cantităţii hormonului progesteron poate de asemenea contribui la o sensibilitate crescută a sânilor şi sfârcurilor imediat după ovulaţie.
Mittelschmerz (durerea intermenstruală) şi sângeri în timpul ovulaţiei:
Mittelschmerz (durere de mijloc în germană) – o durere simţită în partea inferioară a abdomenului – este cauzată de ruperea oului de ovar chiar în momentul în care ovulaţi. Această rupere poate de asemenea cauza o uşoară sângerare care pătează (poate apărea puţin sânge, de exemplu, în secreţiile cervicale). În timp ce numai aproximativ 20% din femei experimentează durerile ovulaţiei, şi mai puţine femei vor putea detecta petele lăsate de sângerările ovulaţiei.
Se consideră că Mittelschmerz are o varietate de cauze:
- Umflarea foliculilor: Umflarea foliculilor în ovare înainte de ovulaţie. În vreme ce numai unul sau două ouă se maturizează până în punctul în care sunt eliberate, un număr de foliculi se măresc în timpul ciclului menstrual (atrofia foliculilor nedominanţi înainte de ovulaţie). Din cauză că foliculii se dezvoltă pe ambele părţi, această teorie explică mittelschmerz care are loc simultan pe ambele părţi ale abdomenului.
- Ruptura peretelui ovarian: Ovarele nu au deschideri; la ovulaţie oul se rupe prin peretele ovarului. Aceasta poate face ca ovulaţia să fie dureroasă pentru unele femei.
- Contracţia tubului falopian: După ovulaţie, tuburile falopiene se contractă (asemeni peristaltismului esofagian), ceea ce poate cauza durere la unele femei.
- Contracţia muşchiului moale: La ovulaţie, această durere poate avea legătură cu contracţia muşchiului moale în ovar precum şi în ligamente. Aceste contracţii au loc ca răspuns la un nivel ridicat de prostaglandina F2-alfa, mediată şi ea de creşterea cantităţii hormului luteinizant (LH).
- Iritare: În momentul ovulaţiei, sângele sau alt fluid este eliberat din foliculul oului rupt. Acest fluid poate cauza iritarea abdomenului.
Sursa foto: unsplash.com